Extinderea 5G continuă, atât ca tehnologie cât şi ca acoperire
Pentru următorii ani, Orange România mizează pe inovaţie şi colaborare în creşterea calităţii serviciilor şi dezvoltarea afacerii. Fie că este vorba despre produse noi ca Office Net 5G sau implicare în 5G Lab, compania caută permanent soluţii care să rezolve probleme reale şi să fie eficiente comercial. Aflaţi mai multe despre direcţiile de cercetare ale Orange România din interviul cu Mihnea Dumitru, B2B Product Development & Innovation Manager.
1. Începând de vara trecută, Bucureștiul este primul oraș cu 100% acoperire 5G în rețeaua Orange. În ce alte orașe sunt disponibile deja serviciile 5G? (Despre noi orașe, calendar de lansare etc.) După cât timp de la lansarea licitației 5G estimați că veți atinge un nivel semnificativ la nivel național?
În afară de București, suntem prezenți în 14 orașe, printre care Timișoara, Cluj, Iași, Constanța. În dezvoltarea rețelei am ținut cont de zonele în care există o densitate mare de companii, către care livrăm acum prin 5G atât servicii mobile, cât și fixe. De asemenea, acoperim mai multe campusuri logistice, de cercetare și de producție și lucrăm cu clienții noștri pentru dezvoltarea de rețele 5G dedicate.
Extinderea este continuă, chiar urmează să anunțăm curând acoperirea unui nou oraș mare. La acoperire națională vom ajunge treptat în următorii ani, așa cum s-a întâmplat și cu 4G și apoi 4G+.
2. Care preconizați că vor fi principalele zone de dezvoltare ale tehnologiei 5G la nivel local și ce industrii sunt pregătite deja să exploateze potențialul noii tehnologii? Exista interes și din partea sectorului public?
Sunt mai multe lucruri de care trebuie să ținem cont. Pe de o parte, vorbim despre evoluția tehnologiei 5G, capabilitățile ei devenind disponibile treptat. Suntem implicați în definirea standardelor și urmărim îndeaproape acest aspect. La fel se întâmplă și în cazul echipamentelor compatibile, deja în 2021 ne aflăm într-o poziție mult mai bună față de acum 3 ani, există în piață dispozitive pentru aproape orice scenariu de utilizare.
Pe de altă parte, este foarte important ca soluțiile pe care le propunem să rezolve probleme reale și fie eficiente comercial.
Zonele care se dezvoltă cel mai rapid sunt la intersecția acestor realități. Primul beneficiu vizibil a fost viteza mult crescută, de până la 10 ori mai mare decât 4G în viața reală, foarte importantă pentru aplicații cum ar fi colaborarea în timp real, transmisiunile video de înaltă definiție și, bineînțeles, accesul Internet.
Un alt beneficiu este timpul de răspuns mult mai bun, și aici vedem interes din partea dezvoltatorilor de soluții pentru vehicule conectate, de exemplu. De asemenea, sunt deja posibile proiecte de conectare a echipamentelor industriale, cu garantarea totală a funcționării și a securității aplicațiilor, dincolo de ce este posibil prin Wi-Fi, inclusiv partea de procesare găzduită în imediata apropiere a locului de producție.
Pe termen lung, 5G sprijină digitalizarea mai multor sectoare economice, precum agritech, orașe inteligente, mașini autonome, transport și logistică, e-health, securitate cibernetică, tehnologie verde etc. În prezent, mai multe companii românești, startup-uri și cercetători deja derulează, alături de Orange România, proiecte 5G pentru transport fluvial și maritim coordonat de la distanță, agricultură de precizie sau viitorul colaborării în industria 4.0.
Cu siguranță vedem interes și din partea sectorului public. De exemplu, lucrăm cu primării din țară pentru soluții bazate pe inteligența artificială pentru vehiculele de transport în comun și pentru creșterea siguranței în intersecții, ambele bazând-se pe rețele 5G. O altă capabilitate de interes pentru acest sector este cea de slicing, prin care pot fi alocate resurse dedicate unui client, la nivelul întregii rețele. Practic, este ca și cum ar beneficia de propria rețea mobilă, care funcționează conform propriilor nevoi, indiferent de restul clienților.
3. Cum se poziționează Orange în acest context/care sunt principalele direcții de dezvoltare ale serviciilor de business?
Avem o abordare mixtă. În primul rând, dezvoltăm produse care satisfac nevoile cele mai frecvente. Pe lângă partea de mobilitate, am lansat recent Office Net 5G, primul produs de acces Internet la punct fix bazat pe această tehnologie, și produse M2M 5G pentru transmisiuni importante care necesită garantarea parametrilor în orice condiții.
O a doua direcție este cea de proiecte personalizate, în care livrăm soluții punctuale bazate pe 5G pentru diverse aplicații.
Și, nu în ultimul rând, avem proiecte de co-inovare alături de diverse companii și startup-uri ori cu mediul academic, prin care dezvoltăm soluții care pot rămâne unice sau pot deveni produse. Pe 20 aprilie, în parteneriat cu Institutul de Cercetare CAMPUS al Universității Politehnica din București, am deschis primul laborator 5G din România, un hub în care mediul academic, startup-urile și companiile pot să inoveze și să testeze soluțiile bazate pe tehnologia 5G. 5G Lab face parte dintr-o inițiativă internațională a Orange care își propune să sprijine actorii economici și cercetătorii în descoperirea valorii, utilității și oportunităților aduse de 5G în dezvoltarea soluțiilor care vor face diferența într-o economie digitală.
4. Un serviciu ca WiFi 5G la punct fix poate deveni o alternativă reală la conexiunile FTTH (sau este mai degrabă o ofertă generată de conjunctura trecerii masive la remote work) și dacă pune o presiune suplimentară pe rețea, având în vedere că FTTH duce greul workload-urilor de volum mare (cloud gaming, video 4k etc.)
Pentru prima dată putem vorbi despre un produs în cazul căruia nu mai este necesar să alegem între flexibilitatea unei soluții radio și viteza fibrei optice. Spectrul pe care îl operăm ne permite să oferim viteze de până la 1.2 Gbps pentru Office Net 5G, cu trafic nelimitat. Este important acest aspect, pentru că, la astfel de viteze, este foarte posibil un consum de ordinul terabytes în fiecare lună.
Avem mulți clienți care aleg să conecteze punctele lor de lucru prin 4G+ și acum pot merge spre 5G. Sunt locuri în care o fibră optică este greu de instalat sau pur și simplu de nedorit.
Dincolo de asta, apare beneficiul instalării și mutării fără bătăi de cap. Oriunde există o priză poate exista internet Gigabit, atât pentru dispozitive care se conectează prin Ethernet, cât și prin Wi-Fi. Pentru a ne asigura că experiența este ireproșabilă, am ales un echipament care suportă Wi-Fi 6.
Într-adevăr, este o soluție potrivită și pentru remote work. Sunt companii care oferă angajaților Office Net 5G pentru a se asigura că au o calitate constantă a accesului Internet de acasă, indiferent ce se întâmplă pe conexiunea rezidențială pe care probabil că o au deja: congestii din cauza cursurilor online, întreruperi din cauza calității proaste a echipamentului, dificultăți legate de acoperirea Wi-Fi.
5. Orange este implicată încă din 2017 în proiecte Horizon 2020 de dezvoltare și testare a tehnologiei 5G. Cât de importantă este participarea la SliceNet, MATILDA, 5G EVE și 5G VICTORI? (Succint despre ele și despre relevanța/impactul lor pe plan local.)
2021 a început în forță pentru Orange în zona de activități de cercetare – inovare pe infrastructura 5G cu startul a două noi proiecte finanțate prin intermediul programului cadru Horizon 2020 pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene. Cele două proiecte începute în ianuarie, 5G ASP (5G Application and Services experimentation and certification Platform) și VITAL-5G (Vertical Innovations în Transport and Logistics over 5G experimen¬tation facilities) se vor desfășura pe o perioadă de 3 ani și vizează expunerea infrastructurii de tip 5G Stand Alone cu componente Open RAN și Open Core către dezvoltatorii și operatorii de aplicații și servicii pe verticalele de transport, logistică, automotive și securitate publică.
În prezent, Orange România este activă în 6 proiecte de cercetare – inovare pe cadrul Horizon 2020, 4 dintre ele (5G-EVE, 5G-VICTORI, 5G ASP și VITAL-5G) fiind dezvoltate sub egida colaborării cu organizația 5G-PPP (5G Infrastructure Public Private Partnership) în care Orange România este membru.
În același timp, am început identificarea și selectarea apelurilor de proiecte și partenerilor pentru Horizon Europe, cel mai ambițios program-cadru al UE destinat cercetării și dezvoltării și, totodată, cel mai mare program transnațional de acest gen derulat vreodată la nivel mondial. Beneficiind în perioada 2021 – 2027 de un buget de aproximativ 100 miliarde de euro, Horizon Europe își propune intervenții măsurabile pe 3 piloni esențiali: excelența științifică, provocări globale și competitivitate industrial.
6. La nivel global, dar și local, Orange investește în dezvoltarea de laboratoare și susținerea inițiativelor antreprenoriale. Cât de relevante sunt astfel de demersuri? (Detaliere parteneriat cu Institutul de Cercetare „CAMPUS” din cadrul UPB – obiective proiect, 5G Online Challenge și acceleratorul Orange Fab.)
Sunt extrem de relevante, pentru că prin ele punem la un loc tehnologia și oamenii care pot construi viitorul ei. Conform unui studiu al Grupului Orange în parteneriat cu GlobalWebIndex, 72% dintre companii ne-au spus că se așteaptă ca operatorul lor să le ofere suport 5G pentru a testa, experimenta și dezvolta în avans. Laboratoarele Orange 5G vor răspunde acestei cereri din piață.
Antreprenorii și dezvoltatorii vor putea să-și testeze soluțiile și serviciile actuale și să aibă în vedere noi use-case-uri într-un mediu destinat co-inovării. La rândul lor, cercetătorii din domeniu vor avea un loc ideal pentru a-și desfășura activitatea. Este de menționat că acest spațiu este doar una din lunga listă de inițiative comune al Orange România alături de UPB destinate susținerii de noi proiecte de business și de educație.
Cum spuneam mai sus, primul laborator 5G din România a fost lansat pe 20 aprilie, în parteneriat cu Institutul de Cercetare CAMPUS al Universității Politehnica din București – un hub în care mediul academic, startup-urile și companiile pot să inoveze și să testeze soluțiile bazate pe tehnologia 5G.
Rețea fără fir
Rețelele fără fir sunt rețele de aparate și dispozitive wi-fi. În ultimii ani ele au cunoscut o dezvoltare semnificativă pe plan mondial, reprezentând o soluție alternativă la legăturile cu fir (electric, din fibră optică și altele). Conexiunile fără fir devin tot mai populare, deoarece ele rezolvă probleme ce apar în cazul cînd avem multe cabluri, conectate la multe dispozitive. Tehnologiile moderne fără fir pot interconecta echipamentele (sau și rețelele locale, LAN-urile) la distanțe mici, dar și la distanțe mari.
În prezent există mai multe moduri de a transmite date prin eter: Wi-Fi, Bluetooth, GPRS, 3G, GPS ș.a.
Wi-Fi este o tehnologie radio folosită deseori la implementarea rețelelor locale de calculatoare de tip rețea locală fără fir (Wireless Local Area Network, WLAN). Un WLAN este un sistem de comunicații implementat ca extensie la, sau ca alternativă pentru o rețea locală (LAN) cablată, într-o clădire sau campus, combinând conectivitatea la viteză mare cu mobilitatea utilizatorilor, într-o configurație mult simplificată. Avantajele evidente, cum ar fi mobilitatea, flexibilitatea, simplitatea în instalare, costurile de întreținere reduse și scalabilitatea, au impus Wi-Fi și WLAN ca o soluție tot mai mult utilizată.
O tehnologie suplimentară, care poate capta datele de șapte ori mai repede și de o mie de ori mai departe decât populara tehnologie Wi-Fi, este tehnologia WiMAX. În timp ce rețelele Wi-Fi simple au o rază de acțiune de aproximativ 30 m, WiMax utilizează o tehnologie de microunde radio care mărește distanța la aproximativ 50 km. Astfel se pot construi chiar rețele metropolitane (MAN) bazate pe tehnologia WiMAX.
Tipuri de echipamente [ modificare | modificare sursă ]
Echipamentele de transmisie/recepție fără fir sunt de obicei de două tipuri:
stații bază ( Base Stations , BS)
, BS) stații client (Subscriber Units, SU)
Stațiile bază au deschiderea antenei de obicei de la 60 până la 360 de grade, asigurând conectivitatea clienților pe o anumită arie. Ele pot fi legate la o rețea cablată prin fibră optică, cabluri metalice sau chiar relee radio. Stațiile client au antene cu deschidere mult mai mică și trebuie orientate spre BS-uri. Subnivelul Media Access Control (MAC) are următoarele sarcini:
Pentru stațiile client: Autentificare (înregistrare în condiții sigure) Deautentificare (dezînregistrare în condiții sigure) Transmisie în condiții de siguranță Livrare de MAC Service Data Units (MSDU) între echipamentele wireless
Pentru stațiile bază: Asociere (înregistrare) Deasociere (dezînregistrare) Distribuție de cadre MAC Integrare (rețeaua existentă wireless poate comunica cu rețele bazate pe alt tip de tehnologie wireless ) Reasociere (suportă cedarea dinamică a clienților unui alt BS, precum și comunicația cu alte BS)
În general, pentru orice echipament wireless, fie acesta o stație bază, fie o stație client, antenele sunt cele care oferă robustețe și flexibilitate. Chiar dacă sunt abia amintite în discuțiile pe marginea rețelelor fără fir, antenele sunt cele care optimizează anumite aplicații, cum ar fi legătura între mai multe clădiri ș.a. Întrucât mediul fără fir este unul foarte dinamic, prin folosirea unor antene direcționale se poate influența modalitatea de propagare a semnalului radio. Astfel, energia și caracteristica unui semnal pot fi direcționate de-a lungul unui culoar îngust în loc să se lovească de pereți, ceea ce ar duce la o risipă de energie sau la interferențe de semnal nedorite.
Antenele omnidirecționale emit undele radio în toate direcțiile (sferă), în timp ce antenele unidirecționale concentrează semnalul pe o direcție preferențială dată de orientarea antenei. Cu cât unghiul de emisie este mai mic, cu atât mai mare este distanța acoperită. Avantajul antenelor omnidirecționale constă în faptul că antena clientului nu trebuie să fie foarte precis orientată, fiind suficient să se afle în aria de acoperire a antenei stației bază. Dezavantajele sunt numeroase: risipă de putere de emisie, securitate scăzută datorită riscului ridicat de interceptare a undelor radio.
Antenele unidirecționale se situează pe o poziție mai bună în ceea ce privește folosirea mai eficientă a puterii de emisie dar și a riscului mai scăzut de interceptare a transmisiei. Dezavantajul lor constă în faptul că acordarea antenelor bază-client trebuie făcută foarte precis și dimensiunea este semnificativă. În practică, antenele unidirecționale se folosesc numai pentru legături fixe de tipul punct-la-punct, cum ar fi cazul unui bridge sau al unui ruter de tip wireless.
Diversitatea antenelor oferă beneficii substanțiale implementărilor rețelelor locale fără fir, cum ar fi luxul folosirii mai multor antene sau posibilitatea de a alege cel mai bun tip de antenă pentru o locație dată. Pentru aceasta este nevoie de o bună cunoaștere a proprietăților semnalului radio și a modalităților de amplasare corectă a antenelor radio. În practică, antenele amplasate prea aproape una de alta duc la o degradare a performanței receptorului. Utilizarea diferitelor tipuri de antenă are, de asemenea, impact și asupra metodei, dar și a rezultatelor monitorizării unei locații.
Clasificarea rețelelor fără fir după aria acoperită [ modificare | modificare sursă ]
După aria acoperită, de la mic la mare:
N. Tomai, C. I. Tomai Rețele de calculatoare fără fir, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006
Vezi și [ modificare | modificare sursă ]
Cum joacă România în afacerea Huawei? America și-a avertizat aliații, inclusiv Bucureștiul, că va diminua fluxurile de informții către ei dacă va permite gigantului chinez să participe la dezvoltarea
Cum joacă România în afacerea Huawei? America și-a avertizat aliații, inclusiv Bucureștiul, că va diminua fluxurile de informții către ei dacă va permite gigantului chinez să participe la dezvoltarea tehnologiei 5G
România ezită deocamdată să își clarifice poziția în scandalul international care privește compania chineză Huawei. SUA și-a avertizat recent aliații că își vor diminua substanțial fluxurile de informații către ei, dacă va permite companiei să participe în proiectele lor de rețele 5G. Avertismentul a venit inițial pe canalele diplomatice, inclusiv în România, au declarat pentru surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cum vor juca, totuși, autoritățile de la București?
Pe de o parte, solicitările aliaților sunt destul de clare: compania chineză Huawei trebuie boicotată și oprită să participe la dezvoltarea rețelelor 5G.
Pe de altă parte, România are un istoric complicat în relația cu Huawei. Guvernul Ponta a semnat un memorandum care prevedea construcția unor sisteme IT critice, precum Sistemul de Informații și Comunicații național, Sistemul de Monitorizare și Supraveghere a Traficului, proiectele de tip Guvernare Electronică (E-Government), proiectele de tip Oraș Inteligent (Smart City) și Rețeaua Națională de Bandă Largă dezvoltate de către Guvernul României, dar și a proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica. Întrebate de instituțiile statului nu au putut explica în ce măsură acest memorandum a fost implementat.
Tot ca parte a relației complicate cu chinezii, la București a fost înființat Enterprise Global Service Center (EGSC), o platformă multi-servicii în care compania chineză a investit 10 milioane de euro și care deservește 170 de țări.
De asemenea, soluțiile Huawei oferă soluții ieftine și accesibile pentru realizarea rețelelor 5G, ceea ce interesează Ministerul Comunicațiilor condus de Alexandru Petrescu, cel care a făcut din asta o mare promisiune a mandatului său. Guvernul ar urma să scoată la licitație în anul 2019 rețelele 5G.
Întrebat de în ce stadiu este această consultare și dacă există discuții cu Comisia Europeană legată de o abordare comună pe acest subiect, dar și care este stadiul de aplicare al memorandumului din 2013, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, a spus că ” subiectul nu poate fi tratat singular de ministerul pe care îl gestionez și comporta contribuții semnificative și de la alte instituții ale statului, fapt pentru care nu vă pot răspunde punctual ”.
”. Nici chinezii nu sunt mai comunicativi. La solicitarea reprezentanții Huawei au precizat că departamentul de Public Relations nu va face declarații în legătură cu privire la stadiul discuțiilor cu autoritățile române și la proiectele importante pe care le au în țară, până când România nu va face anunțuri oficiale pe acest subiect.
Miza geopolitică. Scandalul din jurul gigantului chinez Huawei are o relevanță mult mai mare pentru România, decât s-ar spune la prima vedere.
În contextul unui mediu politic intern neclar, cu declarații deschise ale șefilor partidului de guvernământ, în frunte cu Liviu Dragnea, împotriva orientării euro-atlantice a țării și împotriva parteneriatelor strategice, România este pusă în situația de a lua o decizie concretă, care să arate în ce direcție se îndreaptă, de fapt.
Este pentru prima dată când politicienii de la Putere nu se mai pot ascunde după simple declarații. Decizia pe care o vor lua în acest caz, va funcționa ca o hârtie de turnesol și va arăta nivelul de sincronizare cu deciziile UE și SUA. Deocamdată însă reacția oficială pare paralizată, iar majoritatea instituțiilor evită să comunice.
Singura certitudine este că România va scoate la licitație în 2019 rețelele 3G și 5G. Consilierul Darius Vâlcov a anunțat că Guvernul nu va renunța la condițiile de licitație prevăzute în controversata ordonanță de urgență 114. ”Nu putem să renunţăm la condiţiile de licitaţie pentru 3G, 5G şi aşa mai departe, în condiţiile în care în altă ţară, Italia, care este de trei ori mai mare decât România, licenţele 5G au fost valorificate contra a 5,6 miliarde de euro. Noi am spus măcar un miliarde de euro să fie obţinut pe licenţele 5G din România. Adică de şase ori mai puţin, de-acolo plecăm, dar nu sub 500 de milioane, aşa cum s-au gândit, la un moment dat, aceşti operatori de pe piaţă. Aici trebuie să vedem interesul ţărilor şi al românilor”, a declarat Vâlcov pe data de 3 martie.
Avertisment pe canalele diplomatice. Pentru că partenerii europeni ai Americii nu s-au mișcat destul de repede și chiar au dat semne de ezitare în relația cu Huawei, avertismentul a devenit oficial într-o scrisoare foarte clară, transmisă de ambasadorul SUA în Germania, citată de Wall Street Journal.
Solicitarea de boicot împotriva companiei, venită din partea ambasadorului SUA la Berlin, este motivată de riscurile de securitate națională pe care le-ar presupune implicarea alături de gigantul chinez.
Concret, ambasadorul american în Germania, Richard Grenell, a spus că Statele Unite nu va putea să își păstreze același nivel de cooperare cu agențiile de securitate germane dacă țara va permite companiei Huawei sau altor firme chinezești să participe în următoarea generație de rețele mobile 5G.
În scrisoarea adresată ministrului german al economiei Richard Grenell a declarat că sistemele de comunicații sigure sunt esențiale pentru cooperarea în domeniul apărării și al inteligenței și că firme precum Huawei ar putea compromite acest lucru.
Avertizarea arată interesul mare al administrației Trump de a convinge aliații să boicoteze gigantul tehnologic chinez. Statele Unite, Australia și Noua Zeelandă au interzis deja firmelor locale să utilizeze Huawei în tehnologia pentru rețelele lor de 5G.
Licitația pentru dezvoltarea tehnologiei 5G, care ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului, pune un plus de presiune pe România care va trebui să tranșeze problema, poate chiar înaintea celorlalte țări din Europa.
Relevanța scrisorii este cu atât mai mare cu cât Germania este membră a 14 Eyes, o alianță în domeniul informațiilor, care cuprinde 14 țări dezvoltate, un fel de comunitate de informații dominată de SUA.
Cât de bine stă Huawei în România. În acest context, România este prinsă la mijloc: pe de o parte nu poate ignora presiunea aliaților, dar pe de altă parte are un istoric destul de bogat și complicat totodată în relația cu Huawei.
În urmă cu doi ani, la București a fost înființat Enterprise Global Service Center (EGSC), o platformă multi-servicii în care compania chineză a investit 10 milioane de euro, potrivit De asemenea, Huawei este implicată în dezvoltarea rețelelor 5G în România și are chiar un memorandum semnat cu România în vremea guvernării Ponta când s-a produs o apropiere mai vizibilă de China.
Enterprise Global Service Center (EGSC) de la București este un picior important pus în Europa de gigantul chinez, de unde deservește 170 de țări, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.
Huawei Enterprise a investit mai mult de 10 milioane de euro în construirea acestui centru, care constă în patru unități: suport tehnic, implementare de la distanță, operațiuni de rețea, precum și suport pentru parteneri și marketing.
Rolul lui este foarte important în angrenajul gigantului chinez. Potrivit siteului oficial al Huawei, unitatea de suport tehnic este responsabilă cu furnizarea de piese de schimb, cu dispecerizarea inginerilor de service și cu furnizarea unui management centralizat al cererii de servicii, unitatea de livrare la distanță conectează practic clienții, cu experți în servicii globale care utilizează dispozitive inteligente.
”Cu această capacitate, inginerii Huawei pot ghida clienții și partenerii prin activități de planificare, proiectare, verificare și de asigurare a serviciilor, indiferent unde se află.
Unitatea de operare a rețelei asistă clienții prin outsourcing IT și Smart Network Operation Services (NOS) pentru a-și reduce costurile de operare și a le ajuta să se concentreze asupra afacerii lor principale” este o informație furnizată de companie la momentul deschiderii centrului.
Memorandum pe vremea lui Ponta. ”Prietenia” României cu concernul chinez merge și mai în spate. Cu patru ani mai devreme de inaugurarea centrului, respectiv în data de 25 noiembrie 2013, Guvernul României a semnat, prin Ministerul Societății Informaționale (MSI), reprezentat de ministrul Dan Nica, un Memorandum de Înțelegere cu Huawei.
De remarcat ar fi că memorandumul a fost semnat într-o ceremonie la Palatul Victoria, ocazionată de primirea de către prim-ministrul Victor Ponta a premierului chinez la București, împreună cu o delegație de oficiali și oameni de afaceri. Era perioada unei apropieri accelerate față de China, inițiată de Ponta.
Prin documentul citat, ministerul conduse de Nica ”venea în întâmpinarea” Huawei, în vederea participării la construcția unor sisteme IT critice, precum Sistemul de Informații și Comunicații național, Sistemul de Monitorizare și Supraveghere a Traficului, proiectele de tip Guvernare Electronică (E-Government), proiectele de tip Oraș Inteligent (Smart City) și Rețeaua Națională de Bandă Largă dezvoltate de către Guvernul României, dar și a proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica.
Nu este suficient de clar în ce măsură prevederile memorandumului s-au concretizat. Asta în condițiile în care după izbucnirea scandalului, STS a anunțat că ”infrastructura critică de comunicații a României nu folosește echipamente Huawei. Adică exact una dintre prevederile importante ale memorandumului nu s-a aplicat.
„Notăm că STS nu a fost consultat, nu a aprobat acel document şi nu are nici o implicare în implementarea lui”, a arătat instituţia, într-un răspuns trimis la o solicitare adresată de Reuters în data de 26 februarie.
Ministerul Comunicațiilor a anunțat că a demarat o ”consultare instituțională” cu ”autoritățile naționale cu competență și expertiză în acest domeniu în vederea reunirii tuturor informațiilor relevante de care dispun autoritățile statului român pe acest subiect”.
Nici o autoritate a statului nu a putut însă explica ce prevederi din memorandum s-au aplicat și care este stadiul de implementare.
Implicarea în proiectul 5G și solicitarea PNL. Standardul 5G este pe cale să revoluționeze lumea digitală și este cel mai așteptat eveniment pe piața comunicațiilor întrucât va reprezenta o revoluție în ceea ce privește viteza de transfer a datelor pentru telefoanele mobile. Predicțiile vorbesc despre viteze de transfer de 10 ori mai mari decât în prezent.
La mijlocul lui decembrie 2017, Orange România, în parteneriat cu Huawei, a testat în premieră pentru țara noastră soluția ”Massive MIMO” (Massive Multiple Input Multiple Output). Testul a oferit viteze de download de 2,5 ori mai mari decât de obicei, dar și viteze de upload de cinci ori mai mai decât în mod obișnuit, pe o rețea 4G.
Adevărata miză este însă licitația pentru rețelele 5G, care ar trebui să aibă loc la sfârșitul anului. Șeful ANCOM, Sorin Grindeanu a anunțat că implementarea 5G va necesita investiţii din partea operatorilor de 58 miliarde de euro, la nivelul UE, până în 2025. În România ar fi nevoie de aproximativ 2 miliarde de euro, sume care nu includ costurile pentru licenţe.
Acesta este contextul în care cel mai mare partid de opoziție din România a anunțat că va declanșa o investigație publică privind contribuția Huawei la infrastructura critică și că va încerca să blocheze compania de la participarea la dezvoltarea infrastructurii 5G.
„Avem nevoie să ne protejăm interesele strategice și există multe suspiciuni. Este extrem de urgent să blocăm orice tranzacții publice, contracte, licitații co compania chineză”, a spus liberalul Pavel Popescu, vocea PNL în această chestiune.
Replica a venit indirect, prin presa de propaganda a Rusiei, care a cerut capul liberalului. ”Ar fi cazul ca procurorii să se sesizeze, fiindcă din declarații rezultă că România ar putea pierde sume uriașe din cauza unui demers cu motivații absconse sau ”strategice”, arată un articol publicat în Sputnik.
Care este de fapt, problema. Compania Huawei este suspectată că a inclus în tehnologia furnizată niște căi digitale ascunse („backdoors”) care ar permite serviciilor chinezeşti să supravegheze conţinutul comunicărilor făcute în exteriorul teritoriului lor.
Pe scurt, oficialii americani din domeniul spionajului consideră că telefoanele inteligente și echipamentele de rețea produse de Huawei ar putea fi utilizate pentru a efectua operațiuni de spionaj sub acoperire, ei referindu-se în special la următoarea generație, avansată, de tehnologie 5G.
Ca reacţiile la acuzaţiile potrivit cărora autorităţile de la Beijing ar putea utiliza infrastructurile produse de Huawei pentru spionaj, producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii Huawei a lansat o invitaţie către mass media din străinătate pentru ca acestea să vină să viziteze sediul companiei. De asemenea, a publicat un advertorial în mai multe ziare importante din SUA în care a negat toate acuzațiile.
Companie chineză cu o structură de proprietate neclară și legăturile cu guvernul. Huawei Technologies Co. Ltd. este o companie de telecomunicații chineză fondată în 1987 de către Ren Zhengfei, fost inginer înrolat în Armata de Eliberare a Poporului. Având cartierul general în metropola Shenzhen din provincia sudică Guangdong, compania are 180.000 de angajați și realizează produse precum telefoane inteligente, tablete, rețele fixe și mobile de bandă largă etc.
Huawei este cel mai mare furnizor mondial de echipamente de rețea de telecomunicații și al doilea mare producător de smartphone-uri din lume, având anul trecut venituri de aproximativ 92 miliarde de dolari. Spre deosebire de alte companii similare din China, Huawei își desfășoară o mare parte din activitățile sale în străinătate, fiind lider de piață în multe țări din Europa, Asia și Africa.
Huawei afirmă că este o companie privată și se descrie ca fiind deținută de către angajați, deși structura sa exactă de proprietate nu este cunoscută. Ren Zhengfei, care s-a alăturat Partidului Comunist în 1978, are o avere estimată la 3.4 miliarde de dolari.
Huawei a fost unul dintre primii furnizori de echipament de telecomunicații într-un moment în care China investea masiv pentru a-și moderniza rețelele, importând o mare parte din echipamentul său. Compania a început să concureze la nivel internațional în anii 1990 și a fost cunoscută pentru faptul că oferea prețuri mult mai mici decât companiile concurente.
Acuzații de furt de secrete comerciale și colaborare cu guvernul chinez. Multe firme rivale au afirmat că Huawei furniza echipamente copiate de la ele la prețuri mici. De altfel, unele dintre aceste companii, printre care Cisco Systems și Motorola, au declanșat acțiuni în instanță, acuzând Huawei de furt de secrete comerciale.
Cert este că firma chineză a cheltuit foarte mulți bani pe cercetare și dezvoltare și acum este considerată lider mondial în ceea ce privește tehnologia rețelelor de telecomunicații și telefoane inteligente de ultimă generație.
În urmă cu câțiva ani, Huawei a început să lucreze la dezvoltarea unor tehnologii de securitate avansată, împreună cu Biroul de Securitate Publică în regiunea Xinjiang, din vestul Chinei. Zona a devenit una pilot pentru tehnici avansate de supraveghere și control al populației. Autoritățile chineze au cheltuit fonduri importante pentru a transforma Xinjiang într-o zonă de testare a tehnologiilor vizând recunoașterea facială, monitorizarea digitală și inteligența artificială, toate folosite în activitățile de poliție.
Legea chineză impune companiilor din China să „sprijine, să coopereze și să colaboreze în activitatea națională de informații” după cum le solicită Beijingul, lucru care a stârnit îngrijorare în Occident.
Huawei a negat însă constant că are legături „necorespunzătoare” cu guvernul chinez sau că ar colecta date în numele regimului comunist, susținând că este o firmă independentă. Criticii se întreabă însă cât de multă independență ar permite Beijingul unei companii care este o componentă crucială a infrastructurii de telecomunicații din țara comunistă.
