Adepții Teoriei conspirației spun că frecvențele 5G prăjesc creierele și pielea. Într-adevăr există o tehnologie care poate face acest lucru, dar nu are nicio legătură cu 5G.
Până în acest moment, nu există niciun studiu care să arate că radiațiile radio ale telefoanelor și turnurilor GSM cauzează cancer.
Povestea păsărilor moarte din cauza 5G, care a circulat pe Facebook, s-a dovedit a fi falsă.
Cu viteze de aproximativ 20 de ori mai rapide decât rețelele 4G, utilizatorii dintr-o rețea 5G pot descărca un întreg sezon al unei emisiuni TV în doar câteva minute, pot juca jocuri cloud cu o grafică impresionantă, pot transmite videouri în 4K fără întrerupere și vor fi tot mai multe aplicații de realitate virtuală și realitate augmentată.
Dacă există 5G, a existat și 0G?
Ce este 5G?
De ce e relevant să știi aceste cifre?
Cât de periculos e 5G?
Telefon 5G pe care rulează un test de viteză. A trecut de 1 Gbps, adică viteză pe care acum abia o ai pe fibră optică.
Există, totuși, un pericol cu 5G
Când trece România la 5G?
La ce o să te ajute tehnologia 5G?
Suntem în punctul în care lumea o să fie revoluționată prin 5G. Tehnologia o să intre în viețile noastre și-o să ne transforme ca nimic altceva înaintea ei. Nici nu se știe dacă, la final, o să mai fim oameni sau o să fim un soi de cyborgi ultraconectați la internet și hiperdeștepți. Sau, evident, nimic din toate acestea nu se va întâmpla, iar 5G va fi ca oricare altă tehnologie de dinaintea ei.Exagerez. E o tehnologie importantă, dar mai important e să înțelegi de ce nu-i motiv de purtat tichie de staniol.Da. Atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Uniunea Sovietică, după Al Doilea Război Mondial a fost dezvoltat un sistem de comunicare, via telefon, bazat pe unde radio. De fapt, tot secolul 20 a fost marcat de folosirea comunicațiilor radio la un nivel mai mare sau mai mic. Și tehnologiile dezvoltate în circa 80 de ani ne-au dus în punctul 5G.Adică la granița dintre 2019 - 2020, când operatori telecom, țări, furnizori de echipamente și cetățeni încearcă să implementeze, respectiv să înțeleagă ce-i cu 5G. Mai departe încerc să-ți explic această tehnologie, ce va face, ce nu va face, de ce nu îți va prăji creierul, dar ține cont că totul este la un oarecare nivel teoretic. Asta pentru că, deocamdată, implementarea 5G e la piciorul broaștei. Sunt prea puține telefoane, prea puține zone acoperite și prea puține implementări industriale.Și e cumva firesc, deoarece nicio tehnologie nouă, de orice natură ar fi, nu se bucură de adopție instant.5G, pe scurt, e a cincea generație a tehnologiei de comunicare radio folosită de rețelele telecom. Primele telefoane mobile, de exemplu, foloseau 2G. Și 2G a însemnat un salt imens în domeniu, pentru că a introdus transmisia digitală, înlocuind-o pe cea analog. Astfel, te poți raporta la fiecare generație astfel: 2G a fost despre apeluri și mesaje text sub formă de SMS, 3G a fost despre apel video realizat printr-o conexiune de date mobile pe telefon, iar 4G a fost despre streaming video prin YouTube, Netflix și altele.Ca tehnologie de baza, 4G și 5G sunt relativ similare. Dar cel din urmă este mai avansat și, astfel, este gândit să fie mai eficient și din punctul de vedere al reducerii interferențelor între stații și a alocării resurselor de spectru. Internetul pe telefon, cu adevărat, s-a dezvoltat odată cu 3G și a explodat cu 4G.5G îl va duce la următorul nivel, adică viteze mai mari și capacitatea de-a primi mai mult conținut în același timp. Un scenariu de utilizare pentru clienți obișnuiți poate fi acesta: te uiți la videouri 4K pe telefon. Și asta fără buffering, fără așteptare. 5G nu-i vreun soi de magie neagră. E doar o denumire ușor de folosit de cetățeni obișnuiți, companii și autorități de reglementare ca să vorbească despre un set de standarde și tehnologii dedicate transferului de date dintr-o parte în alta. Totul wireless, pe orice dispozitiv capabil să fie conectat la internet.Ce stă la baza oricărei tehnologii wireless e însă unda radio. Așa cum, până de curând, ai putut prinde canale TV doar cu un „lighean” de antenă parabolică și un cablu, iar la radio încă funcționează treaba asta, așa primește și telefonul internet ca să intri pe Instagram și pe alte site-uri. Orice comunicare wireless se face cu o undă radio - sau, mai precis, cu o undă electromagnetică. De la Wi-Fi pâna la 5G și raze X, totul e în zona asta.Ce diferă, și aici e important de reținut, e energia pe care o propagă. Știi deja că razele X sunt periculoase, dar sunt periculoase în exces. Poți face câteva radiografii pe an, dar câteva radiografii pe zi timp de un an s-ar putea să te omoare lent. De aici pornește și teama de cuptoare cu microunde, dar și frica de 5G.Unda radio e caracterizată de lungimea ei (în metri). Graficul de mai jos îți arată la ce scară vorbim de treaba asta, de la unde radio la raze gamma. Cele din urmă sunt cele mai periculoase și cele care duc la cancer.Spectrul electromagneticDespre ce se discută cel mai des când vine vorba de 5G e frecvență. Aceasta e măsurată în herzi și reprezintă cantitatea de unde care trec, într-o secundă, printr-un punct. Frecvența e corelată cu lungimea undei - de la 100 mii de kilometri până la 1 picometru (adică foarte puțin). Astfel, dacă lungimea de undă e mai mică, frecvența crește.După cum vezi în graficul de mai sus, undele radio și microundele sunt 3 kHZ și 300 Ghz, cu lungime de undă de la un milimetru până la un metru.Pentru că undele radio din zona asta sunt mai mari decât celulele din corpul tău și, ca primă idee, nu le afectează direct. În România, licitația pentru 5G, organizată de ANCOM va oferi operatorilor acces la următoarele benzi: 700, 800, 1.500, 2.600, 3.400 - 3.800 MHz. Licitația mai durează însă, a fost amânată pentru 2020, în prima jumătate.Chiar dacă operatorii din România s-au băgat deja pe 5G încă de anul acesta, ei n-au făcut decât să construiască 5G pe rețea 4G, în câteva puncte din câteva orașe. Ca să închei teoria cu infrastructura 5G, mai trebuie să știi de ce sunt folosite mai multe frecvențe.Primele, de 700 MHz, sunt bune pentru distanțe mari, când furnizorii de internet nu-și permit să pună prea multe antene, că nu au atât de mulți clienți, dar ar vrea să asigure ceva acoperire. Apoi, cele din zona cealaltă, de aproape 3.800 Mhz, sunt folosite pentru că pot asigura viteze mai mari de transfer. Nu sunt bune pe distanțe mari, așa că e nevoie de mai multe antene, dar în oraș trebuie deserviți mai mulți clienți.Adepții Teoriei conspirației sunt direcți aici: 5G, alte frecvențe, unde radio care ne vor prăji creierele. Da, undele radio prăjesc creiere și piele, dar nu așa cum ai crede. De exemplu, există o tehnologie denumită Active Denial System și dezvoltată de armata SUA. Ce face e să focalizeze energie electromagnetică și astfel să creeze un disconfort pentru cel care recepționează raza. Doar că acel sistem folosește o frecvență de 90 GHz (mult peste 5G) și energia e concentrată într-un punct.5G, din motive evidente, nu va fi unidirecțional, pentru că niciun operator nu-și permite așa ceva din rațiuni economice. Iar puterea, chiar dacă totul ar fi unidirecțional, ar fi prea mică.Teama față de 5G acum este una veche, încă din vremea primelor telefoane mobile. Au fost realizate teste, fiecare telefon e trecut prin acestea și i se alocă o valoarea SAR (voi reveni asupra ei un pic mai încolo) și, în 2014, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că telefoanele nu prezintă un risc asupra sănătății. Când vine vorba de radiația emisă de telefon, limita admisă este de doi wați per kilogram.Cele mai multe telefoane disponibile acum pe piață sunt între 1 w/kg și 2 w/kg. SAR e un acronim de la specific absorption rate (rata specifică de absorbție energie) și reprezintă cantitatea de energie corespunzătoare undelor de radiofrecvență absorbită de corp.Totodată, un studiu publicat în 2018 de către Departamentul de Sănătate al SUA a demonstrat că, într-adevăr, șoarecii masculi expuși la radiațiile telefoanelor timp de nouă ore pe zi, în fiecare zi, timp de doi ani au dezvoltat anumite tumori canceroase. Femelele nu, nici șoarecii mici. Dar studiul, așa cum e prezentat, îți arată două lucruri: expunere prelungită și pe tot corpul.Telefonul nu expune tot corpul uman la radiații și nu în acest ritm din studiu. Per total, experții au tras concluzia că telefoanele nu sunt un pericol pentru sănătate. Sigur, nu va fi acesta finalul studiilor de tipul acesta, mai ales pe fondul dezvoltării 5G. În cazul producătorilor de telefoane, cu privire la grijile despre 5G, am vorbit cu Tiberiu Dobre, șeful diviziei IT și mobil pe Samsung România și Bulgaria.„Samsung a lucrat cu membrii instituțiilor de standardizare, cu specialiștii din industria mobilă și cu experții din mediul academic pentru a dezvolta o nouă densitate de putere care să le asigure utilizatorilor noștri siguranță”, mi-a explicat Dobre.În iunie 2019, Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM , a explicat că 5G nu va fi cu mult diferită de rețelele 3G și 4G. El a menționat și cum trebuie să înțelegi tehnologia wireless de pe telefoane, dacă tot vrei să-ți faci griji.„Nu neapărat antenele influențează în mod majoritar prin câmp electromagnetic corpul uman, ci terminalul pe care-l ții la ureche. Cu cât site-ul este la o distanță mai mare, cu atât telefonul mobil trebui să-și aloce o putere mai mare pentru a-și calibra parametrii de semnal. Cu cât site-urile sunt mai dese, implicit puterea de emisie a telefonului scade de câteva ori, pentru că nu trebuie să mai propage un semnal la 30 de kilometri, ci doar la 500 de metri”, a spus Eduard Lovin.ANCOM a pus la dispoziție și-o hartă ca să vezi cum e spectrul radio pentru telefoane în România. Monitor EMF se bazează pe o colecție de senzori, unde fiecare monitorizează permanent câmpul electromagnetic generat de surse de frecvență joasă sau înaltă. Și aici intră stații radio - TV, GSM, UMTS, WiFi, WiMax sau alte echipamente de emisie - recepție care operează în gama de frecvențe 100 KHz – 7 GHz.Dacă îți faci griji de radiații, ține cont că sunt peste tot în jurul nostru și nu doar de la echipamente electronice. Pământul emite radiații, din Univers vin radiații și Soarele emite, de asemenea, radiații. În cazul telefoanelor, ca în orice context cu radiații, e vorba de doză, de impactul asupra corpului și care sunt limitele și măsurile de protecție. De aceea sectorul telecom are standarde pe care trebuie să le respecte, pentru că, cinic spus, nimeni nu vrea să ucidă oameni care dau bani.Încă un lucru de ținut minte în privința radiației radio din telefoane. Nu sunt radiații ionizate , cum sunt cele de la razele X. Acelea pot afecta ADN-ul și pot distruge țesut viu. Radiațiile din telefoane și din 5G n-au suficientă putere să distrugă ADN-ul și să afecteze la nivel molecular. Până în acest moment, nu există niciun studiu care să arate că, da, radiațiile radio ale telefoanelor și turnurilor GSM cauzează cancer. De asemenea, e responsabilitatea fiecărui stat în parte, și fiecărui producător de echipamente, și fiecărui operator telecom să respecte regulile. Dacă nu le respectă, ei bine, atunci nu mai ține de tehnologie, ci de oameni. Există însă un pericol : sistemul de prognoză meteo ar putea fi dat peste cap. Dar aici ține de modul în care sunt alocate frecvențele. Sateliții care monitorizează fenomenele meteo folosesc frecvența 23,8 GHz la care vaporii de apă emit un semnal recepționat de instrumentele de analiză. Grija e că rețelele 5G ar putea ajunge să emite pe această frecvență și, implicit, să dea peste cap senzorii.În România ai văzut spectrul, dar în SUA, de exemplu, FCC a pornit licitații și aproape de 23,8 GHz. La fel ca mai sus, ține de țară și de ce face și cum reglementează. În meteorologie, mai sunt folosite frecvențele 36 - 37 GHz, 50 GHz și 86 - 92 GHz. Soluția? Evitat aceste frecvențe. Cât despre păsările moarte din cauza 5G , acel mit urban a fost demontat.Testul a fost făcut în iunie, păsările au murit în noiembrie. Dar povestea, ei bine, a circulat excelent pe Facebook. Pe 5 noiembrie, Orange și-a anunțat oficial lansarea 5G , iar România a fost prima țară în care a făcut acest pas. Așa că i-am întrebat cum se raportează la conspirații.„Nu credem că oamenii se tem de tehnologiile noi. Pe de altă parte, este normal ca acestea să suscite curiozitate din partea publicului. Credem că o bună informare este însă un element esențial”, mi-au răspuns sec reprezentanții companiei.Lansările de 5G în România au fost făcute, deocamdată, pe rețeaua 4G, cum ziceam mai sus. Atunci când ANCOM va porni licitația în 2020, vor fi vândute blocuri de frecvențe în valoare totală de 580 milioane de euro. Ce înseamnă asta? Ei bine, în funcție de cât vor operatorii să cumpere, își asigură infrastructură pentru șase, 10 sau 15 ani pe anumite frecvențe. Mai jos vezi cât are fiecare de cheltuit și pentru ce anume. Deocamdată, 5G e în București, Cluj, Iași și în alte câteva locuri din orașele mai mari din România.45 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 700 MHz / valabilitate: 15 ani11,25 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 700 MHz / valabilitate: 15 ani30 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 800 MHz / valabilitate: 10 ani5 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 1500 MHz / valabilitate: 15 ani6 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 2600 MHz / valabilitate: 15 ani1 milion euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz în banda 3400-3490 MHz pentru perioada 2020-2025 / valabilitate: 6 ani3,5 milioane euro pentru un bloc nepereche de 10 MHz în banda 3400-3800 MHz pentru perioada 2026-2035 / valabilitate: 10 aniLicitația de spectru din 2020 are în vedere spectrul din banda 3,4 – 3,8 GHz pe două perioade de timp: între 2020 și 2025, între 2026 și 2035. De asemenea, în licitația din 2020 vor fi disponibile și porțiuni de spectru din alte benzi rămase disponibile în urma ultimei licitații din 2012. În urmă cu șapte ani era însă vorba de 4G.Harta 5GMai e un aspect de care să ții cont, dacă vrei să treci acum la 5G. Telefonul pe care îl cumperi în rețeaua operatorului e, cumva, blocat acolo. Tiberiu Dobre mi-a explicat de ce.„În acest moment există o autentificare în rețeaua 5G pentru fiecare dispozitiv. De aceea, nu va funcționa [telefonul - decât în rețeaua în care este autentificat. Unde nu există acoperire 5G [în rețeaua respectivă - va trece automat în rețeaua 4G. După ce va exista suficientă acoperire la nivel local, respectiv european, se va putea trece dintr-o rețea în alta fără autentificare în prealabil.”Poți lua perioada asta drept una de teste.Dacă 4G a fost despre streaming, 5G e despre sectorul auto, orașe inteligente și streaming video la o calitate nemaivăzută până acum. Dar nu peste noapte. Toate acestea, de la 5G până la mașini autonome, vor fi dezvoltate pe tehnologia de acum, dar în următorii 10 ani nu te aștepta la salturi tehnologice incredibile. Pur și simplu nu se poate din rațiuni de amortizare a costurilor și de transformare a orașelor.Ca exemplu, cu viteze de aproximativ 20 de ori mai rapide decât rețelele 4G, utilizatorii dintr-o rețea 5G pot descărca un întreg sezon al unei emisiuni TV în doar câteva minute, pot juca jocuri cloud cu o grafică impresionantă, pot transmite videouri în 4K fără întrerupere și vor fi tot mai multe aplicații de realitate virtuală și realitate augmentată.Avantajele 5G, la nivel de infrastructură, sunt următoarele: latență mai mică, lățime de bandă mai mare. În cuvinte mai umane, latența 4G e la circa 50 de milisecunde, în timp ce 5G poate ajunge la 1 milisecundă. Latența e, pur și simplu, timpul de răspuns. Dacă ai o mașină autonomă pe străzi, de exemplu, vrei ca între ea și serverul central să fie un timp de răspuns extrem de scurt.Între semafoare și centrul de control vrei timp de răspuns scurt. Între un avion și Pământ vrei un timp de răspuns scurt. Comunicarea între dispozitive, via internet, e astfel aproape în timp real, de unde și potențialul pe care tehnologia 5G îl are. În ceea ce privește lățimea de bandă, înseamnă că printr-un port de internet, cum ar fi o antenă GSM, pot trece mai multe conexiuni în același timp.De exemplu: o casă inteligentă poate avea de la un senzor până la o mie. Dar toți aceștia trebuie conectați printr-un singur port, adică printr-o singură antenă GSM. Poți privi lățimea de bandă ca o țeavă imensă prin care poate trece și un om, dar și 100 de oameni în același timp. De ce ne-ar trebui așa ceva?Ei bine, pentru că internetul nu mai e acum doar despre un calculator al tău conectat la web. În medie, oamenii au între trei și 10 dispozitive conectate la internet, de la tabletă la telefon și, mai nou, chiar și ceas. Mai pune pe listă o mașină inteligentă, un bec inteligent, un frigider inteligent și lista deja e cam mare. Sau, dacă vrei, gândește-te cum e la proteste. Pe o conexiune 5G, 100 mii de oameni se pot conecta la internet mult mai ușor decât pe 4G.Reprezentanți Orange mi-au explicat că puterile maxime de emisie ale 5G sunt similare cu cele ale 4G, însă lățimea de bandă este semnificativ mai mare în 5G decât în 4G. Astfel, puterea emisă în 5G pentru a transmite aceeași cantitate de date este semnificativ mai redusă decât puterea emisă de 4G. Astfel, eficiența consumului de putere este unul dintre avantajele esențiale ale tehnologiei 5G față de cele anterioare.Și mai e un lucru pe care îl introduce 5G: conceptul de „slicing”. Asta înseamnă că poți avea mai multe rețele logice adaptate la diferite tipuri de servicii în aceeași rețea fizică. Practic, se adaptează la nevoi și cerințe. Tot acest univers conectat și interconectat se va dezvolta în următorii 10 până la 20 de ani. Nu va fi peste noapte.În egală măsură vor fi teorii despre cum 5G sau 6G ne vor ucide cu cancer și ars de piele. Deocamdată, dovezi în acest sens sau cercetări științifice care să certifice conspirațiile nu există. Poți trăi, desigur, într-un glob de cristal și bule de plastic sau poți vedea că nu toate industriile conlucrează să ucidă cetățeni obișnuiți. Cetățeni care, în esență, trebuie să finanțeze tehnologia asta.
